Un nou dezastru de mediu produs de acționarul de la groapa de gunoi Glina Dragoș Laurian Botoș – Prăbușirea canalului colector al apelor uzate din sudul Bucureștiului

Prăbușirea canalului colector al apelor uzate din Sudul Bucureștiului se poziționează pe terenurile lui Dragos Laurian Botoș, acționar la groapa de gunoi Glina, obținute de la Primăria Popești Leordeni pe care a depozitat deșeuri provenite din constructii și a înființat groapa de gunoi pe fosta locație ochiul boului așa cum ne informează surse din cadrul Primăriei Popești Leordeni prin extrasul din contract atașat.

O gramadă imensă de deșeuri din construcții, având înălţimea unui bloc cu 7 etaje, a fost depozitată ilegal peste caseta de colectare a apelor uzate a Bucureștiului. Obiectivul, de o importanţă strategică deosebită, se afla în Popeşti Leordeni în imediata vecinătate a gropii de gunoi Glina şi deserveşte jumătate din populația Bucureştiului.

Sunt două astfel de tuneluri, ca mărime, în tot oraşul și arată ca o gură de metrou. Sub greutatea resturilor din construcţii plafonul uneia dintre ele s-a rupt şi a înfundat canalizarea.

Toate apele uzate cu conținut de substanțe toxice, virusuri și bacterii venite din jumătatea sudică a Bucureștiului au fost deversate pe terenurile din apropiere și au pătruns în pânza freatică producând un dezastru de mediu considerabil.

Traficul ilegal cu deșeuri din construcții făcut de Dragoș Laurian Botoș la groapa de gunoi Glina a dus la depozitarea molozului din construcții peste caseta de siguranță a canalului colector care sub presiunea miilor de tone a cedat și s-a prăbușit blocând evacuarea apelor uzate ale Bucureștiului și producând un dezastru de mediu pentru populația metropolei prin infiltrarea substanțelor toxice în pânza freatică, arată domnul Marius Gherbovan activist de mediu în comunitatea locală din Popești Leordeni.

Compania care administrează canalizarea şi-a dat imediat seama de proporţiile calamităţii. Muncitori au fost surprinși în timp ce evacuau de zor deşeurile depozitate pe caseta prăbuşită.
Tronsonul rupt transportă dejecţiile din Bucureşti până la Staţia de Epurare Glina.

Structura de beton a cedat pentru că nu a fost respectată zona de siguranţă: 5 metri stânga, 5 metri dreapta, de-a lungul canalului colector.
Un pericol permanent pentru populație și amenințarea unui dezastru ecologic mult mai mare decat prabușirea canalului colector al apelor uzate este poziționat în imediata vecinătate a canalului colector, tot pe terenurile lui Dragos Laurian Botos.

Acest pericol major ignorat de autorități este dat de cele 2 milioane de tone de deșeuri menajere cu conținut de substanțe toxice și levigat care sunt depozitate ilegal peste capacitatea autorizată a gropii de gunoi Glina, în imediata vecinătate a canalului colector și care au un risc permanent de prabușire și invadare cu substanțe toxice a comunităților din jur dar și a terenurilor și a pânzei freatice care migrează pe zeci de km spre București și Ilfov, mai spune domnul Marius Gherbovan, speriat de un viitor incident.

Cetățenii din Popești Leordeni, Glina și Berceni au sesizat în numeroase rânduri autoritățile statului competente despre pericolul depozitării ilegale a cantităților imense de deșeuri din construcții peste caseta canalului colector. De asemenea, cetățenii au avertizat și despre pericolul depozitării ilegale a 2 milioane de tone de deșeuri menajere în amestec cu levigat și substanțe toxice peste capacitatea autorizata a gropii de gunoi Glina în imediata vecinătate a canalului colector prăbușit cât și despre pericolul terenurilor contaminate cu subtanțe toxice, metale grele și cianuri deținute de Dragoș Laurian Botoș, pe care se desfășoară activitatea de la groapa de gunoi Glina.
Sesizările cetățenilor au rămas însă fără rezultat și doar când se întâmplă ceva grav așa cum este prăbușirea canalului colector al apelor uzate din București doar atunci autoritățile se mobilizează și reacționează neavând un sistem de acțiune preventiv mai arată domnul Marius Gherbovan.
Terenurile deținute de Dragoș Laurian Botoș și folosite atât pentru groapa de gunoi Glina cât și pentru depozitarea deșeurilor din construcție peste canalul colector sunt luate în același regim de la Primăria Popești Leordeni și date de același primar Grigore Trache arată în continuare avertizorii de integritate din cadrul Primăriei Popești Leordeni.
După ani de zile de trafic ilegal de deșeuri cu conținut de substanțe toxice și de cianuri, terenurile sunt acum contaminate cu substanțe dăunătoare pentru oameni iar deținătorii acestora, respectiv Dragos Laurian Botoș și societatea Ecorec care administrează groapa de gunoi Glina refuză sistematic să le ecologizeze, mai mult bombardează permenent autoritățile de mediu cu cereri mascate de autorizare a gropii de gunoi Glina prin intermediul unei stații de sortare, stație de sortare amplasată în apropierea canalului colector al apelor uzate prabușit ca urmare a greutății deșeurilor din construcții depozitate ilegal ne arată în continuare Marius Gherbovan ca fiind principalele nemulțumiri ale locuitorilor.

Comisarul șef al GNM Octavian Berceanu a sosit în regim de urgenta la fata locului stabilind perimetrul de siguranta pentru evitarea extinderii poluarii și în alte zone si redactarea planului de control instituțional.

Fraudele de proporții create de Dragos Laurian Botoș la groapa de gunoi Glina prin depozitarea ilegală a unei cantități imense de deșeuri sunt dezvăluite și de Octavian Berceanu- Comisarul Șef al Gărzii Naționale de Mediu, care calcula acest prejudiciu la circa 20 de milioane de euro. Aceleași fraude de proportii au fost făcute și cu cele 2 milioane de tone de deșeuri menajere depozitate la groapa de gunoi Glina peste capacitatea autorizată calculând doar contribuția pentru economia circulară de 80 lei/tonă rezultă un prejudiciu pentru Fondul de Mediu în valoare de 160 de milioane de lei.
Deși în prezent contractele încheiate de Dragos Laurian Botoș cu primăria Popești Leordeni atât pentru groapa de gunoi Glina cât și pentru depozitarea molozului peste caseta de ape uzate ale orașului București, nu mai au obiect de activitate și termenul a expirat, actualul consiliu local și primarul Iacob Petre nu au făcut nici cel mai mic demers de recuperare a acestor terenuri care sunt extrem de utile pentru dezvoltarea de parcuri și spații verzi pentru comunitatea locală și confortul unei populații marcate și contaminate ani la rând de activitățile poluante din zonă.
Dragos Laurian Botoș a deţinut mai multe funcţii importante în instituţii cheie ale statului. A fost consilier general la Primăria Capitalei şi consilier personal pentru doi miniştri ai mediului: Costel Alexe şi Mircea Fechet.
Dragos Laurian Botoș a susținut din poziția de consilier al Ministrului Mediului redeschiderea gropii de gunoi Glina sub masca unei stații de sortare amplasată chiar pe terenul poziționat peste canalul colector al apelor uzate dar opoziția cetățenilor din Popesti Leordeni, Glina și Berceni i-au încurcat planurile și a salvat comunitățile locale de un dezastru de mediu asemănător cu cel produs azi de prăbușire a canalul colector al apelor uzate ale Bucureștiului sub presiunea cantităților imense de moloz depozitate ilegal.
Conform istoricului de la Registru Comertului Botoș Dragoș Laurian este fostul asociat și administrator al societății Ecorec S.A., care administrează groapa de gunoi Glina si care a contaminat timp de 20 de ani poplulatia din jur cat si din cartierele bucureștene limitrofe.
Drama vieții oamenilor din Popești Leordeni și Glina care au trăit în ultimii 15 ani printre deseuri din constructii depozitate ilegal chiar si peste canalul colector al apelor uzate, printre gunoaie și miros, lângă un munte nociv de gunoi de peste 100 m, aflat la mai puțin de 70 m de casele locuite, a fost posibilă datorită ilegalităților comise de administratorii, asociații sau împuterniciții de la periculoasa groapă de gunoi conexate cu interesele meschine ale unor funcționari publici care aveau obligația fermă, legală si morală să apere drepturile comunităților locale și să le protejeze pe acestea de pericolele deseurilor din contructii, gunoielor și a factorilor de mediu dăunători.